Blog

Multe dintre persoanele cu care ma intalnesc in fiecare zi imi cer ajutorul in stari de anxietate si atacuri de panica. Simptomele cu care acestia se confrunta cel mai des sunt stari de neliniste accentuate, batai puternice ale inimii, dificultate de a respira sau senzatie de nod in gat, senzatie de caldura sau de transpiratie, transpiratii reci, presiune pe piept sau in zona toracica, ameteala, confuzie, senzatie de presiune in tample sau ceafa plus o frica foarte intensa ca ceva rau iminent se poate intampla in orice moment.

Psihoterapia cognitiv comportamentala atinge cu succes cauzele acestor stari, iar psihoterapeutul te va ajuta sa iti diminuezi simptomele din ce in ce mai mult si sa iti re-dobandesti echilibrul psihic.

Insa, in cazul multora, frica cea mai mare ramane – de a se intampla ceva rau fizic, fie in urma starilor de panica, dar cel mai des in urma starilor fizice neplacute pe care le pot resimti. Chiar la un timp dupa ce simptomele initiale nu mai sunt prezente, ramane teama ca aceste stari se pot repeta, de aceasta data cu consecinte mult mai grave. Sau ca aceste stari vor afecta pe termen lung modul in care o persoana se poate bucura de viata.

Acest fenomen il numim frica de frica sau anxietatea de anxietate. Din pacate aceasta frica ma impiedica sa traiesc in prezent si sa ma bucur de viata.

Ce inseamna frica de frica?

Din perspectiva psihologica, frica de frica presupune catastrofarea starilor de anxietate si a senzatiilor fizice care le insotesc. O persoana care se confrunta cu aceasta stare isi va spune ca nu trebuie sa simta aceste stari si ca faptul ca le simte este de neacceptat si nesuportat.

Cu alte cuvinte, aceste persoane isi vor spune ca “trebuie neaparat sa scape de aceste stari si aceste senzatii fizice pentru ca altfel nu se vor mai putea bucura de viata niciodata”. De cele mai multe ori aceasta fraza este ceea ce numesc o “capcana” in depasirea unei stari de anxietate, deoarece ea mentine starea de anxietate tocmai pentru ca mintea noastra va reactiona la starea ca la un stimul foarte periculos, care imi poate face mult rau pe viitor, si deci va provoca si mai multa frica.

Daca aceste persoane nu sunt dispuse sa simta uneori anumite senzatii fizice neplacute sau stari de neliniste si ingrijorare, acest lucru va face, paradoxal, ca frica si anxietatea sa fie prezente in continuare.

Ce se poate face?

Frica de frica, sau cum mai e cunoscuta ca anxietatea de anxietate, este unul dintre “dusmanii” unei recuperari eficiente dintr-o stare de anxietate. Persoanele care se confrunta cu aceasta stare vad iesirea din anxietate ca singurul mod prin care se pot bucura de viata in continuare. Ceea ce nu e tocmai adevarat.

De foarte multe ori a gandi asa presupune ca in viata noastra sa nu mai existe stari de neliniste, ingrijorare, frica, stari absolut firesti si chiar sanatoase in multe situatii neplacute prin care putem trece.

Persoanele cu care lucrez, desi se confrunta cu anumite stari de neliniste sanatoase in decursul interventiei psihoterapeutice, se pot bucura de timpul petrecut in familie, se pot distra in concedii si isi pot face treaba bine la locul de munca.

Asta nu inseamna ca starea de neliniste va persista intotdeauna, ci ca acceptarea ei este primul pas in a o putea controla eficient pe termen lung.

Paradoxal, exact cerinta ca NICIO stare de neliniste sau alerta sa nu mai existe este ceea ce intretine frica si anxietatea permanente si ne impiedica sa ne bucuram de viata. E bine sa acceptam ca unele stari de neliniste sunt naturale si sanatoase, ca uneori acestea mai pot aparea si ca le putem controla atunci cand apar asa incat sa ne putem re-dobandi echilibrul si pofta de viata.

Nu ezitati sa apelati la sfatul unui psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala atunci cand simtiti ca va confruntati cu stari emotionale si fizice negative si cand va este dificil sa le intelegeti si sa lucrati cu ele. Acesta este cel mai in masura sa faca o evaluare corecta si sa va indrume in a gasi raspunsurile si solutiile potrivite pentru dvs.

Multe persoane se confrunta cu nenumarate provocari atunci cand incep o cura de slabire. Daca de multe ori v-ati auzit spunand sau gandind: “Nu voi reusi niciodata sa ma abtin de la dulciuri” ; “Nu sunt suficient de motivata!” ; “Eu nu pot tine o cura de slabire!” atunci e foarte posibil ca si dvs sa va fi confruntat cu probleme in a scapa de kilogramele in plus.

Greseala de multe ori nu sta in CE mananc, ci in CUM gandesc atunci cand imi planific o cura de slabire sau in gandurile sabotoare care apar in timpul dietei. De foarte multe ori esecul in a tine o cura de slabire sau dificultatea de a pierde kilogramele dorite se soldeaza si cu emotii de depresie, furie sau chiar anxietate.

Mai jos imi propun sa listez cateva dintre cele mai frecvente ganduri care interfereaza cu obiectivul de a incepe sa imi schimb stilul alimentar si a ajunge la greutatea dorita.

1. Pot slabi doar daca gasesc dieta perfecta pentru mine!

Acest gand este unul sabotor pentru ca in realitate nu va exista niciodata o cura de slabire “perfecta”. Nutritionistii recomanda o schimbare a stilului alimentar si chiar al stilului de viata asa incat schimbarea in greutate sa fie pe termen lung si cu rezultate foarte bune. Experienta ne spune ca o dieta restrictiva va face ca “poftele” sa fie mult mai pregnante si mult mai greu de rezistat, atunci cand din dieta noastra alimentare lipsesc anumite alimente esentiale pentru sanatatea si tonusul nostru.

Recomandarea este sa va consultati cu un specialist in nutritie atunci cand incercati sa pierdeti in greutate. Acesta va poate recomanda, in functie de alimentele dvs preferate, o dieta care sa sa va ajute in pierderea kilogramelor, dar si care sa nu va lipseasca de nutrientii atat de necesari.

O dieta de succes va fi mereu o dieta pe termen lung. Ceea ce ne aduce la al doilea punct.

2. Vreau sa am rezultate imediate, altfel imi pierd motivatia!

E important de stiut ca fiecare persoana va pierde greutate in propriul ritm. E nerealist sa ne asteptam ca daca colega X a reusit sa slabeasca 4 kg intr-o saptamana cu dieta X sa avem si noi aceleasi rezultate. Schimbarea stilului alimentar presupune atat planificare cat si rabdare, asa incat daca in primele saptamani de dieta media kilogramelor pierdute este undeva la 1.5 kg/ saptamana, e in regula ca dupa aceste saptamani ea sa scada.

O cura de slabire ar fi bine sa inceapa cu o lista a motivatiei pozitive pnetru schimbare – o lista in care notati fiecare motiv pentru care vreti sa pierdeti kilogramele. Aceasta va va ajuta sa va pastrati motivatia si in momentele in care e normal ca scaderea in greutate sa stagneze.

3. Imi este foame in continuu!

Acest gand provine in principal din doua cauze: a. Dieta aleasa de dvs nu are aportul de nutrienti si minerale necesara – caz in care corpul resimte aceasta lipsa ca foame sau b. Confundati foamea cu pofta.

Atat timp cat dieta dvs contine mese si gustari la ore fixe si aceste mese reusesc sa aduca aportul de nutrienti necesari, atunci “foamea” pe care o simtiti e foarte posibil sa fie o pofta.

Nu e neobisnuit sa simtim astfel de “pofte” – de a rontai ceva, de a manca ceva dulce, de a manca ceva bun – insa e bine de stiut ca aceste mici “rontaieli” intre mese, neplanificate si de multe ori destul de calorice, sunt cele care saboteaza intr-o masura mare cura de slabire.

Desigur ca e neplacut sa ne abtinem de la aceste mici placeri, insa nu e insuportabil sa simtim nici foame si nici mici pofte. Atat poftele cat si foamea resimtita intre mese uneori sunt suportabile si nu sunt periculoase. Atat timp cat mesele planificate nu sunt sarite, atunci reusiti sa obtineti nutrientii necesari.

Orice cura de slabire ar trebui sa inceapa cu planificarea fiecarei mese cu un avans de o zi inainte sau macar cu o masa inainte. In acest fel vom scadea considerabil sansele ca “poftele” sa apara si vom sti cu exactitate cand va fi urmatoarea masa asa incat foamea va fi mai bine suportata.

4. E in regula daca mananc asta pentru ca doar putin!

Nu uitati ca fiecare calorie se aduna, iar a treia patratica de ciocolata nu va avea mai putine calorii decat primele 2. Felicitati-va de fiecare data cand reusiti sa va abtineti de la un aliment “delicat”!

5. Daca nu reusesc sa ma abtin si deraiez de la dieta, atunci incep de luni/maine din nou!

Acesta este unul dintre gandurile care cu siguranta au aparut in mintile multor persoane care au tinut sau tin o cura de slabire. Din pacate este unul dintre gandurile care afecteaza cel mai tare orice dieta. Orice efort pe care reusiti sa il faceti pentru obiectivul de a slabi va conta la final. Chiar daca am cedat poftei unei prajituri a unei portii de friptura, asta nu inseamna ca caloriile pierdute in zilele trecute nu au contat.

Important dupa un astfel de eveniment este sa incercati sa va ganditi ce a dus la asta si sa incercati sa nu mai repetati momentul. Nu inseamna ca totul e pierdut, ci e doar un obstacol in drumul catre greutatea ideala.

In concluzie, cele mai mari “pericole” pe care le intalnim atunci cand incepem o cura de slabire sunt chiar propriile noastre ganduri sabotoare. Pornind de la pregatirea pe care e nevoie sa o facem inainte de a incepe o dieta si pana la cum sa facem fata unor tentatii “irezistibile” toate pot fi invatate ca abilitati de a ne dezvolta un stil alimentar sanatos si care sa ne ajute sa slabim exact cat ne dorim.

Nu ezitati sa va adresati unui psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala atunci cand doriti sa faceti o astfel de schimbare in viata dvs. Acesta va poate ajuta pe parcursul drumului sa luati deciziile cele mai bune referitoare la ce tip de dieta sa tineti si va fi cu dvs in toate etapele dificile pentru a va ajuta sa raspundeti cu succes gandurilor care va impiedica sa va atingeti obiectivul.

Exista cai de a slabi eficient si de a pastra kilogramele la distanta pe termen lung, insa uneori e nevoie de un ajutor care sa va ajute in motivare si in drumul pana la obiectivul final.

In viata fiecarei persoane apar situatii si evenimente dificile in fata carora multi simt neliniste, tristete, dezamagire etc. De cele mai multe ori aceste emotii negative sunt extrem de folositoare pentru ca ne ajuta sa ne mobilizam si sa gestionam situatia dificila cat mai bine. Din pacate, pe de alta parte, multe dintre persoanele care apeleaza la ajutorul nostru acuza stari de neliniste foarte intense, anxietate, panica si chiar depresie.

Aceste emotii se incadreaza in emotiile negative disfunctionale – se numesc asa pentru ca atunci cand sunt simtite au o intensitate foarte mare, se insotesc de senzatii fizice neplacute si au efecte negative in comportamentele noastre (de exemplu, voi avea tendinta de a evita o situatie sau un loc unde am resimtit o stare neplacuta de teama ca aceasta se va repeta).

In acest articol imi propun sa diferentiez clar intre anxietate si neliniste, care sunt cauzele acestora, consecinte asupra functionarii persoanei, dar si de ce nu e sanatos si rational sa ne asteptam sa nu simtim aceste stari.

Din fericire psihoterapia cognitiv comportamentala trateaza cu succes aceste stari neplacute prin identificarea si schimbarea acelor ganduri si filtre irationale care produc si mentin starile de anxietate.

Multe dintre persoanele care apeleaza la ajutorul nostru pentru starile lor de anxietate si panica se asteapta ca dupa ce reusesc sa isi controleze si depaseasca starile intense de anxietate sa nu mai simta astfel de emotii negative in nicio situatie.

De ce acest lucru nu e rezonabil:

1. In timp de anxietatea e o emotie negativa disfunctionala, nelinistea este una perfect sanatoasa si functionala.

2. Anxietatea e foarte nefolositoare mai ales datorita faptul ca e traita foarte intens. Persoanele care sufera de astfel de stari spun ca nu se pot concentra la aproape nimic din cauza acestei stari. Nelinistea, pe de alta parte, nu este atat de intensa. Aceasta nu ne impiedica sa ne concentram pe ce avem de facut, pe sarcinile zilnice, chiar daca uneori este ceva mai dificil.

3. Anxietatea se insoteste de senzatii fizice foarte neplacute – palpitatii, transpiratii, caldura in corp, ameteala, dificultate de a respira, presiune in tample sau in piept, etc. Nelinistea de obicei nu produce aceste stari fizice neplacute.

4. Anxietatea este o emotie care de cele mai multe ori e catastrofata. Persoanele care o simt cred ca daca nu scapa de anxietate nu se vor putea bucura de viata si de lucrurile de zi cu zi care pana atunci le aduceau satisfactie.

Acest mod de a gandi nu este insa rational si nici adevarat. Desi nu e nicidecum placut sa simtim aceasta stare, atunci cand reusim sa schimbam acest mod de a gandi, starea emotionala devine mult mai putin intensa si observam ca activitatile de zi cu zi sunt indeplinite, iar starile de anxietate se diminueaza sau trec.

In concluzie, desi anxietatea poate fi resimtita destul de neplacut, aceasta emotie nu este nicidecum una care nu se poate controla sau depasi. Cu ajutorul tehnicilor si exercitiilor potrivite din interventia cognitiv comportamentala veti reusi sa aflati cauzele acestor stari si sa incepeti sa le controlati asa incat anxietatea sa nu mai fie parte din viata voastra!

Cu siguranta ca multi dintre voi ati auzit de la cei din jur fraze de tipul: “Ar trebui sa fii mai asertiv!” sau “ Ar trebui sa inveti sa spui NU!” sau “Nu comunici destul de bine!”.

Sau ati trecut prin situatii in care v-a fost greu sa spuneti ce va deranjeaza in comportamentul unei persoane, fie ea si apropiate, v-a fost dificil sa va cereti drepturile in discutiile de la locul de munca. Atunci cand aceste situatii in care ne este dificil sa comunicam dorintele si nevoile noastre se repeta des pot aparea stari de neliniste, depresie si chiar de izolare sociala.

Aceste situatii pot fi intelese si depasite atunci cand folosim ajutorul potrivit. Comunicarea asertiva este solutia prin care cei mai multi oameni reusesc sa isi inteleaga mai bine emotiile si sa comunice mult mai bine cu cei din jur.

Acest tip de comunicare se refera la acel mod de a exprima ideile care reuseste sa:

– ia in considerare nevoile celorlalti

– sa exprime direct si eficient nevoile noastre

– sa mentina o relatie interpersonala eficienta.

Voi vorbi in acest articol despre beneficiile de a sti ce inseamna asertivitatea si cum sa o folosim astfel incat recompensele obtinute sa ne imbunatateasca calitatea vietii.

Folosirea comunicarii asertive ne va folosi in trei directii principale:
1. crearea si mentinerea unor relatii interpersonale de lunga durata si eficiente
2. obtinerea a cat mai mult din mediu si de la ceilalti
3. executarea sarcinilor care nu ne plac sau pe care nu vrem sa le facem cat mai putin.

Desigur ca in tipurile de comunicare vom intalni si aspecte pasive dar si aspecte agresive. Comunicarea atat cu pasivitate cat si cu agresivitate, desi pot fi de folos uneori, cu siguranta ca nu ne ajuta pe termen lung. Asta in principal pentru ca vor duce la izolare sociala dar si la stricarea relatiilor interpersonale.

Vom vorbi in continuare despre aspecte verbale, nonverbale si consecinte ale acestor trei tipuri de comunicare, astfel incat sa va fie usor sa le diferentiati, recunoaste si sa selectati din ele pe acela care va ajuta sa va indepliniti obiectivele de comunicare.


Aspecte non verbale:
a. pasivitatea
Privirea este îndreptată în jos sau în altă parte
Postura corporală este rigidă, nu îşi priveşte interlocutorul în ochi
Gesturile sunt sărăcăcioase, mişcarea mâinilor se face în apropierea trunchiului
Distanţa este foarte mare
Răspunsurile sunt întârziate
Volumul vocii este foarte scăzut, monoton
b. agresivitatea
Interlocutorii agresivi se uită foarte ţintit la cei cu care discută
Postura este rigidă, tensionată
Mişcările mâinilor sunt foarte rapizi, directive
Distanţa dintre cei doi este foarte mică
Volumul vocii este foarte ridicat şi foarte rapid
c. asertivitatea
Menţinerea contactului vizual cu interlocutorul
Interlocutorii stau faţă în faţă
Postura celor doi este una relaxată
Distanţa este una relativ apropiată
Răspunsurile sunt date fără ezitări în momentul în care unul dintre cei doi au terminat ce aveau de spus
Volumul vocii este potrivit fără a fi prea sus sau prea jos

Consideraţii privind aspectele non-verbale
Comportamentele non-verbale descrise anterior trebuie apreciate în termeni relativi, uneori cele trei tipuri de mesaje fiind asociate cu alte forme ale comportamentului non-verbal;
Când comportamentele non-verbale nu coincid cu mesajul transmis verbal se poate instala confuzia;
Este important ca aceste comportamente non-verbale să fie interpretate luând în considerare contextul cultural;
Comportamentele non-verbale arată ca modul în care este transmis un mesaj este uneori mai important decât mesajul însuşi.

Aspecte verbale:
a. pasivitatea:
este un comportament verbal in care nevoile personale nu sunt satisfacute, in timp ce nevoile celorlalti sunt satisfacute
Implica:
1. esec in exprimarea nevoilor proprii
2. exprimare indirecta a nevoilor, asteptarilor si emotiilor
b. agresivitate
– un comportament verbal care implica ne-luarea in seama a dorintelor celorlalti, in timp ce nevoile noastre sunt indeplinite. Nu presupune compromis.
– nu implica exprimare nevoilor, a emotiilor si a expectantelor si nu este acceptabil social
c. asertivitate
– este acel comportament verbal care presupune luarea in seama a nevoilor si dorintelor celorlalti in acelasi timp satifacandu-ne si dorintele sau nevoile noastre.
– implica compromis si este acceptabil social

Consecinte ale comportamentului pasiv
– ceilalti sunt multumiti ca nevoile lor sunt satisfacute
– ceilalti nu mai au asa de mult respect pentru mine
– ceilalti nu au incredere in mine sa fiu sincer
– ceilalti ma trateaza ca pe un „pres”
– ma astept ca lumea sa fie neprietenoasa si sa nu le pese; ma astept sa fie dezinteresati de nevoile mele, ma astept ca nevoile mele sa nu fie indeplinite
– ma astept ca ceilalti sa ma controleze, si nu ma astept sa imi indeplinesc obiectivele
Emotional voi simti: frica, furie, tristete
Comportamental voi evita situatiile problematice.

Consecinte ale comportamentului agresiv
– ceilalati sunt furiosi ca nevoile lor nu sunt indeplinite si ma privesc cu frica
– ceilalti se simt motivati sa ma trateze la fel sau imi evita prezenta
– ma astept ca lumea sa fie ostila si sa nu le pese
– ma astept ca ceilalti sa nu imi ia in considerare nevoile
– cred ca trebuie sa imi controlez mediul
– ma astept sa imi indeplinesc toate obiectivele
– Emotional voi simti furie si frica
– Comportamental voi avea o abordare negativa

Consecinte ale comportamentului asertiv
– ceilalti sunt multumiti ca nevoile lor sunt luate in considerare
– ceilalti ma privesc cu respect si sunt motivati sa ma trateze in acelasi mod
– ceilalti imi cauta compania
– ma astept ca lumea sa fie prietenoasa si ca ceilalti sa ma ajute in indeplinirea asteptarilor mele.
Ma astept sa imi indeplinesc obiectivele si cred ca am control asupra mediului meu.
Emotional voi simti multumire, satisfactie un sentiment de bine si comportamental voi avea o abordare pozitiva.

Avand toate aceste aspecte in minte, este acum usor sa observati si sa diferentiati anumite stiluri de comunicare. Ceea ce este important de retinut este faptul ca toate acestea pot interveni in comunicare la un anumit moment dat.

Aceasta inseamna ca atunci cand ne dorim ca relatiile interpersonale din jurul nostru sa functioneze pe termen lung, atunci cand ne dorim sa obtinem anumite lucruri si sa mentinem relatii personale eficiente comunicarea asertiva este cea mai buna cale catre indeplinirea acestui scop.

Din pacate o folosire pe termen lung a comunicarii pasive sau agresive se poate insoti si de emotii negative – anxietate, depresie, furie etc – ceea ce ne va dauna pe termen lung. Daca va recunoasteti in stilurile de comunicare pasive si agresive si simtiti emotii negative atunci cand sunteti pusi in fata unei situatii dificile de comunicare, recomandarea mea este sa apelati la cateva sedinte de psihoterapie cognitiv comportamentala. Impreuna cu un psihoterapeut veti afla cu exactitate ce se intampla in mintea si corpul dvs atunci simtiti aceste stari, iar apoi veti reusi sa invatati, impreuna cu psihoterapeutul, sa controlati emotiile negative dar si sa comunicati mult mai eficient.

Cu siguranta ca multi dintre noi au trecut in viata lor prin perioade de tristete, apatie, lipsa de energie, agitatie, neliniste si chiar demotivare. Aceste perioade prelungite pot avea efecte foarte neplacute asupra sanatatii noastre psihice, dar si asupra functionarii de zi cu zi. Observam ca dormim ceva mai prost, ca ne trezim obositi, ca avem mai putin chef pentru activitati care ne faceau placere.

Aceste momente mai putin placute din viata noatra nu va sunt straine – cei mai multi oameni se confrunta cu oboseala, lipsa de motivare, tristete, stari de neliniste chiar. Cei mai multi dintre noi insa nu stiu ca au la indemana cateva instrumente de nadejde.

Toate acestea se pot tine sub control si chiar depasi folosind metode foarte la indemana: miscarea fizica si activitatile placute.

Aceste instrumente insa functioneaza in primul rand ca modalitate de a “ne simti mai bine” si nu de a “ne face bine”. In starile de anxietate, neliniste puternica, panica si depresie psihoterapia cognitiv comportamentala are rezultatele cele mai bune pe termen lung, prin schimbarea acelor ganduri care ne cauzeaza aceste emotii negative.

Recomand din ce in ce mai multor persoane aceste activitati ca parte a rutinei zilnice atat in sedintele de consiliere sau psihoterapie pe care le desfasor, dar si celor care ma intreaba cum sa faca fata momentelor de tristete, de demotivare, de oboseala chiar.

De ce este atat de importanta miscarea fizica?

1. Este cea mai buna si eficienta cale prin care creierul secreta hormoni care ne ajuta in mentinerea starii de bine si a functionarii zilnice. Acest lucru are un efect foarte bun asupra sanatatii psihice.

2. Miscarea fizica presupune efort iar efortul va fi urmat mereu de o stare de relaxare. Aceasta stare de relaxare ne va face ca mereu sa ne intoarcem la aceasta activitate, functionand ca o recompensa.

3. Faptul ca miscarea fizica ajuta la secretia de serotonina si dopamina, aceste substante ne vor ajuta sa avem un interes si o capacitate mai mare de concentrare in activitatile zilnice. Cu alte cuvinte va contribui sa “cheful de viata”.

4. Studiile arata ca miscare fizica este una dintre cele mai bune modalitati de combatere a depresiei si a stresului zilnic, inclusiv al starilor de neliniste si chiar anxietate. Acest lucru se intampla in primul rand datorita secretiei de substante benefice, dar si datorita faptului ca functionarea si tonusul zilnic vor creste mult mai mult.

5. Miscarea fizica va contribui la un somn mult mai odihnitor. Multi dintre clientii mei imi spun ca dorm mult mai bine in zilele in care au facut ceva miscare fizica. Rata de treziri in timpul noptii scade, iar dimineata va veti trezi mult mai odihniti.

De ce sunt importante activitatile placute?

Prima si cea mai importanta contributie a activiattilor placute pentru psihocul nostru sta in faptul ca ne deconecteaza de la sarcinile pe care le avem de facut in timpul zilei. De cele mai multe ori suntem atat de focusati si prinsi in activitatile de la locul de munca incat uitam sa ne bucuram de activitati care ne-ar putea face placere si care ne deconecteaza de la rutina zilnica.

E bine sa avem in minte mereu programarea unor activitati saptamanale, oricat de mici ar fi – socializare, cititul unei carti bune, o baie relaxanta, un film etc.

Acest lucru va aduce multe beneficii asupra functionarii noastre de zi cu zi inspecial datorita faptului ca planificarea acestor activitati ajuta la secretia de dopamina. Dopamina este principala responsabila pentru starea de bine si pentru functionarea optima a concentrarii si interesului pe care il manifestam in ceea ce facem.

Fara a planifica activitati placute, dopamina se secreta mult mai putin ceea ce paradoxal ne va face mai obosititi, mai apatici si cu si mai putin “chef de viata”.

Atunci cand va ganditi la planificarea de miscare fizica e bine sa aveti in minte urmatoarele:

– desi efectele benefice ale sportului se vad imediat, studiile arata ca e nevoie de practicarea acestora timp de 3 ori pe saptamana cel putin o luna asa incatsa se creeze obiceiul de mobilizare. Multi oameni se astepta ca motivatia pentru miscare sa se mentina constant, ceea ce e o asteptare nu foarte realista. Desi uneori va fi mai usor sa va mobilizati, uneori va fi destul de greu – in acest caz recomandarea este sa insotiti aceasta activitate de o recompensa. Aceasta recompensa va face ca motivatia pentru miscare fizica sa creasca progresiv pana la a deveni un obicei.

In concluzie, nu uitati ca miscarea fizica si activitatile placute se incadreaza in ceeace numim anxiolitice si antidepresive natutale. In studii se arata o incidenta mult mai scazuta a acestor stari la persoanele care fac miscare regulat si care isi planifica saptamanal mici bucurii care sa ii tina departe de rutina zilnica si de oboseala inerenta.

O viata sanatoasa presupune nu numai sa gandim sanatos, dar si sa traim sanatos, iar asta include siun stil de viata din care sportul nu poate lipsi.

Daca va confruntati cu stari emotionale negative cum ar fi neliniste, tristete, anxietate nu ezitati sa apelati si la un ajutor specializat. Miscarea fizica si activitatile placute reprezinta un adjuvant fara de care nu se poate scapa de aceste stari insa nu vor fi suficiente pe termen lung in tratarea anxietatii si depresiei.

Cu siguranta ca multi dintre voi v-ati confruntat de-a lungul timpului cu situatii in care ati preferat sa amanati sarcinile de peste zi cu o ora, doua, o zi, poate chiar mai mult. Desi amanarea in sine nu este o problema mereu, poate deveni una atunci cand deja interfereaza cu planurile noastre pe termen lung si mediu.

Multi oameni pentru care amanarea deja a devenit un obicei vor acuza stari de tristete, nemultumire de sine si in general o performanta mult scazuta in cazul sarcinilor de zi cu zi. Implicit, aceste persoane pot fi “candidatii” pentru starile viitoare de anxietate, atacuri de panica sau chiar depresie.

Ce este amanarea?

Amanarea vine din latinescul ad mane – “ad“ langa si “mane” maine. In multe articole se mai numeste si procrastinare. Amanarea reprezinta in sine reprogramarea permanenta a sarcinilor si planurilor noastre pana in momentul in care acestea nu mai sunt facute deloc sau sunt realizate in graba si nu la standardele pe care ni le-am fi dorit initial.

Cum ne afecteaza amanarea?

Este clar ca amanarea ne afecteaza pe toate planurile. Printre cele mai comune sunt in general planurile pe care le facem in afara sarcinilor de serviciu. In cazul acestora din urma prioritizarea e mai simpla pentru ca vine din afara noastra – ne sunt impuse termene limita si anumite standarde, asa incat de cele mai multe ori facem sarcinile.

Problemele cele mai mari apar in a face activitatile in afara serviciului. Multe persoane care fac acest lucru in mod constant sunt, paradoxal, si persoane care petrec foarte mult timp la locul de munca.

Aceste persoane ajung in timp sa se confrunte cu stari de tristete, anxietate si chiar comportamente repetitive (de exemplu verificat, ordonat, etc). Motivul pentru care se intampla acest lucru este relativ simplu de explicat: suntem atat de angrenati in activitatea de la munca incat pierdem contactul cu activitatile exterioare acestuia.

Un alt motiv este faptul ca o slaba prioritizare a timpului ne face sa fim mult mai putin predispusi sa ne ocupam si de altceva pe langa sarcinile de la locul de munca. Suntem prea obositi ca sa mai apucam sa facem sport, sa facem activitati placute in aer liber sau sa invatam o limba straina de exemplu.

De ce apare amanarea si cum o putem contracara?

In aparitia amanarii se combina doua fenomene: gandirea “la cald” si gandirea “la rece”.

Gandirea “la cald” presupune actiunea impulsiva, de moment. Gandirea “la rece” presupune planificare, prioritizare si organizare. De cele mai multe ori cand ne propunem sa mergem la sala, spre exemplu, gandim “la rece”. Aceasta promisiune facuta propriei persoane o facem in momente in care ne simtim mai inceti sau ne dor diferite parti. Cand vine momentul de a merge la sala propriu zis, atunci, fara o motivatie si o planificare atenta, va fi foarte greu sa ne mobilizam. Asta pentru ca intervine gandirea “la cald”.

Vom gasi alte lucruri mai bune sau “urgente” de facut si pe termen lung acest comportament duce la nemultumire si la crearea ideii irationale “eu nu sunt in stare”.

Cateva lucruri la indemana pe care le putem face asa incat sa combatem aceasta tendinta sunt:

1. Sa ne planificam foarte clar timpul si mai ales timpul liber. Aceasta se poate face tinand cont de experientele anterioare in care am fost prea obositi sa mergem seara la sala de exemplu si sa alegem sa planificam aceste actiuni cand suntem mai linistiti.

2. Nu va descurajati daca o data nu reusiti sa va tineti de planificare. Lucruri neasteptate pot aparea mereu, asa incat o re-organizare nu este atat de tragica.

3. Fiti realisti in ce va propuneti. O persoana care lucreaza 8-10 ore pe zi este putin probabil sa mai fie suficient de odihnita si motivata pentru a se apuca de studiat cand ajunge acasa. Planificati lucruri care sa fie in puterea voastra si treptat asa incat sa puteti fi motivati in a le face.

4. Realizati o lista de motivatie pozitiva de fiecare data cand vreti sa va apucati de ceva nou. Aceasta va va ajuta sa contracarati puterea gandirii “la cald”. Cititi lista cu motivatia pozitiva pentru a face activitatea in fiecare zi asa incat sa va fie foarte la indemana motivele atunci cand apare tendinta de a amana.

5. Perseverati! Chiar daca o perioada va fi mai greu, in timp acest obicei al planificarii va deveni din ce in ce mai usor, pe masura ce activitatile devin obisnuita.

In concluzie, daca va recunoasteti in situatia in care va propuneti in mod constant lucruri pe care nu reusiti sa le faceti intrebati-va intai daca nu cumva nu folositi metodele potrivite de motivare si planificare. Daca aceste situatii au ajuns sa va creeze emotii negative nu ezitati sa apelati la cateva sedinte de psihoterapie cognitiv comportamentala. Impreuna cu un psihoterapeut veti reusi sa intelegeti de ce se intampla acest lucru si cum puteti invata sa va planificati eficient activitatile asa incat sa va bucurati cat mai mult de viata!

Fiecare dintre noi cunoastem pe cineva care e plecat in strainatate, de cele mai multe ori pentru a gasi un loc mai bun de munca, iar altii pentru studii. Desi plecarea de obicei se face pentru a cauta o o calitate a vietii mai buna, multe dintre aceste persoane incep sa se confrunte cu stari emotionale negative. Fie ca este vorba despre tristete prelungita, stari de neliniste puternice, cateodata insotite chiar de senzatii fizice neplacute (palpitatii, nod in gat, senzatia de sufocare, tremurat, ameteala, confuzie etc) sau izolare sociala, un dor de casa foarte mare, plans des, toate aceste emotii si stari se dovedesc a fi foarte daunatoare pe termen lung.

Una dintre cele mai intalnite stari cu care se confrunta persoanele ce pleaca in strainatate este depresia.

Intre cele mai comune cauze ale acestor stari sunt dificultatile mari de adaptare pe care le intampina aceste persoane.

O alta cauza comuna este dificultatea gasirii unui loc de munca. Multe persoane pornesc cu mari asteptari si planuri in alte tari, sperand sa reuseasca sa isi gaseasca un loc de munca satisfacator. De multe ori aceste asteptari nu sunt usor de indeplinit, asa incat starile de anxietate si depresie isi pot face aparitia.

Mai mult, aceste persoane pleaca de obicei singure, stau impreuna cu oameni pe care nu ii cunosc foarte bine in aceste tari, si astfel poate interveni izolarea sociala destul de accentuata. Daca in tara petreceau timp destul cu familia, fara prieteni si fara familie apropiata aceste persoane se pot simti triste, le pot lipsi activitatile care odata le faceau placere, iar starile negative devin din ce in ce mai intense. Separarea de familie este in aceste cazuri foarte dureros de trait. Obisuiti cu o prezenta constanta, cu anumite activitati de facut impreuna, sau cu o interactiune cu familia regulata, acesti oameni pot incepe sa dezvolte stari emotionale neplacute, care, daca nu se intervine la timp, pot duce la depresie, anxietate si panica.

Totodata, asteptarile nearealiste sunt printre sursele starilor de anxietate sau depresie. Multe persoane pleaca in alte tari sperand ca isi vor gasi destul de usor de lucru si ca vor reusi sa adune o suma de bani intr-un timp scurt, asa incat sa se poata intoarce in tara la familie. Cum acest lucru nu se intampla intotdeauna, dezamagirea cauzata de asa-zisul esec poate duce la instalarea unei stari de depresie. E important in aceste situatii sa pornim din start cu o imagine cat mai realista a ceea ce vom gasi intr-o alta tara. E de asteptat sa nu fie mereu atat de simplu de gasit un loc de munca sau e posibil ca acest loc sa nu fie neaparat conform asteptarilor.

Nu in ultimul rand, dificultatile in a invata o limba straina sunt de multe ori in spatele acestor stari emotionale atat de dificile si negative. Multe persoane au probleme in a reusi sa invete intr-un timp scurt o limba straina atunci cand pleaca din tara pentru a lucra in strainatate. Aceasta piedica le poate afecta atat viata sociala, adaptarea la cerintele institutiilor, dar si gasirea unui loc de munca si negocierea salariului. In fata acestei situatii multi traiesc emotii negative care ii pot afecta pe termen lung.

Recomandarea mea este ca, daca cunoasteti persoane plecate din tara, persoane care isi gasesc cu dificultate locul in afara tarii sau persoane la care deja observati semne ale tristetii si emotiilor negative prelungite, sau daca chiar dvs sunteti printre cei care traiesc aceste exeperiente, sa apelati la ajutor psihologic.

Psihoterapia cognitiv comportamentala are rezultate foarte bune in a trata aceste stari pentru ca reuseste sa atinga exact cauza, si anume modul eronat si de multe ori irational de a ne adapta la aceste situatii. Impreuna cu un psihoterapeut veti gasi solutii si explicatii ale starile dvs si veti reusi sa va bucurai de viata oriunde va aflati.

Multi dintre oamenii care imi cer ajutorul pentru sedinte de consiliere psihologica si dezvoltare personala se confrunta cu stari de neliniste, anxietate, nemultumire de sine, tristete, lipsa chefului si a interesiului pentru activitati. Multe dintre aceste emotii negative nu numai ca ii fac sa se simta rau, dar le si afecteaza foarte mult functionarea de zi cu zi.

Amanarea si lipsa eficientei in planificare se intalneste in multe situatii: a face sport, a reusi sa imi fac un plan de a invata ceva nou (o limba straina, spre exemplu) sau de a invata pentru un examen, un plan pentru dezvoltare personala, a cauta si planifica vacanta, a imi cauta un nou loc de munca etc. Oricat de ciudat ar parea, oamenii amana si au dificultati in a planifica foarte multe activitati din multe arii ale vietii lor, asa incat cateva indicatii despre o planificare reusita sunt binevenite.

Una dintre cauzele acestor stari este si faptul ca aceste persoane isi propun sa faca multe sarcini insa au dificultati in a le duce pana la capat. Despre amanare si cum o putem contracara am discutat intr-un articol anterior.

Acum as vrea sa ating subiectul planificarii eficiente a unor sarcini. Cum putem sa planificam mai bine activitatile asa incat putem mari sansele sa ducem la bun sfarsit.

1. Identifica exact care sunt obiectivele de indeplinit

De cele mai multe ori in spatele esecului unei activitati sta o slaba motivatie. Obiectivele ar trebui sa fie raspunsul la intrebarea: De ce vreau sa fac aceasta activitate? Ce beneficii imi va aduce?

Dupa ce gasesc aceste raspunsuri, hai sa ne intrebam: “Care sunt lucrurile pe care vreau sa le obtin in aceasta activitate?”

Daca luam exemplul sportului, dintre obiectivele care vin primele in minte ar fi: 1. Sa slabesc sau sa ma mentin in forma, 2. Sa am mai multa energie, 3. Sa reusesc sa ma concentrez mai bine (de exemplu, unul dintre studiile recente pe memorie arata ca cea mai eficienta cale de imbunatatire a memoriei este miscarea fizica).

Cu cat mai specifice si mai obiective cu atat mai bine. Mai mult, obiectivele clare vor ajuta si la evitarea amanarii. Cu cat stim mai bine ce ne dorim sa atingem in timpul pe care il avem la dispozitie cu atat mai mult vor scadea sansele sa ne luam alte sarcini pe langa. A sti ce ne dorim cat mai specific ne va ajuta sa fim disciplinati in organizarea timpului.

2. Scrie obiectivele

Faptul ca stiu ce imi doresc nu e mereu de ajuns. E foarte important sa scriu acest obiecte undeva unde sa imi fie mereu la indemana asa incat sa le pot avea “sub ochi” in permanenta. Asta ma va ajuta sa raman motivat si sa am mereu in vedere ce imi doresc sa fac.

3. Prioritizeaza

Acest punct este foarte important. Cu totii traim intr-un mediu solicitant in care noi cerinte apar in fiecare moment. Atunci acest pas devine esential. Atunci cand pot face o prioritizare clara voi fi mai organizat si imi voi putea gestiona timpul mult mai bine.

Mai mult, aceasta prioritizare va ajuta la a face lucrurile pe care mi le doresc in defavoarea lucrurilor marunte care pot aparea si care nu sunt atat de importante pentru atingerea obiectivelor mele.

De exemplu, e important ca atunci cand intr-o saptamana am de mers la cursuri, mers la locul de munca, planificat timp cu colegii, e bine sa stim in fiecare zi care dintre aceste activitati sunt mai importante pentru scopurile mele.

4. Creaza o lista zilnica / saptamanala

Obiectivele sunt foarte importante pentru a dezvolta o strategie de a organiza timpul, insa uneori aceste strategii se pot intinde pe o perioada mai indelungata. Listele de lucruri punctuale de facut zilnic sau saptamanal pentru a atinge aceste obiective vor ajuta la o mai buna organizare. Mai mult acestea va vor ajuta mult sa puteti tine evidenta pasilor facuti spre obiective.

De exemplu, la locul de munca unde, cel mai probabil, sarcinile sunt variate si se succed destul de repede, e de mare ajutor sa creati in fiecare dimineata o lista cu lucrurile defacut in acea zi cu tot cu o prioritizare a lor. In acest fel, taind din aceste sarcini pe masura ce le indepliniti, veti avea un mai bun control asupra activitatilor iar sansa de a spune Da la sarcini ce nu sunt importante va scadea foarte mult.

5. Categorizati activitatile

In momentul in care avem si lista de lucruri de facut cat si prioritizarea acestora e bine sa incepem sa le categorizam asa incat sa avem un mai bun control asupra acestora. Unele pot fi lucruri pe care e nevoie sa le faceti dvs, altele pot fi lucruri pe care le puteti delega, iar altele pot fi activitati care poate se pot amana mai mult timp.

Acest lucru va ajuta la evitarea supra-aglomerarii, asa incat sa pot avea timp si pentru activitati placute.

Activitatile de la locul de munca sunt perfecte pentru acest exemplu. Unele pot fi delegate, altele au nevoie de atentia dvs, etc. Mai mult, in planificarea unei excursii impreuna cu cativa prieteni, o categorizare a sarcinilor de facut va va ajuta sa nu va supra-incarcati si sa reusiti sa duceti la bun sfarsit activitatile mul mai relaxat si mai eficient.

6. Folositi un planificator saptamanal

Acest lucru va ajuta la o mai buna prioritizare si o gestiune a timpului. In momentul in care reusiti sa stiti cu cat mai mare precizie cand anume planificati sa faceti un anumit lucru, atunci sunt mult mai putine sanse sa planificati altceva in acel moment.

7. Evitati amanarea

Unul dintre inamicii organizarii si planificarii eficiente este amanarea. Niciun moment nu e mai bun la a incepe sa implementati aceste strategii decat cel prezent. A amana chiar si planificarea activitatior va duce desigur la o si mai slaba prioritizare.

In final nu uitati ca cel mai important este sa incepem sa ne planificam activitati si sa facem macar o parte din ele, chiar daca nu pe toate. Asta va ajuta mult mai mult pe viitor sa ne arate ca se poate si sa ne creeze acel sentiment de auto-eficienta care ne va motiva mai departe.

Mai mult, faptul ca incepem sa obtinem ceea ce ne dorim cat mai mult va duce la o mult mai buna organizare in continuare si la cresterea functionarii pe toate activitatile noastre.

În ultima săptămână cele mai multe companii din România și nu numai au început să implementeze munca de acasă pe perioadă nedeterminată, pentru a preveni extinderea infecțiilor cu Covid-19. Deși mulți dintre angajații companiilor mari sunt obișnuiți cu această practică, sunt destul de mulți oameni care fac asta pentru prima oară.

Unii sunt îngrijorați că nu vor reuși să facă față cerințelor, alții că izolarea va fi foarte dificilă, iar alții că nu vor mai putea să se concentreze. Izolarea fizică într-adevăr nu e benefică pe termen lung, aceasta poate chiar duce către stări de anxietate, depresie și burn-out.

Haideți să vedem ce putem face așa încât să ne păstrăm sănătatea emoțională în timpul muncii de acasă:

1. Trezește-te la aceeași oră ca atunci când mergeai la muncă și păstrează-ți rutina de dimineață: fă un duș, îmbracă-te, bea cafeaua. Acest lucru te ajută să păstrezi aceeași rutină mentală și îți va da un sentiment de control asupra programului tău. Oricât de confortabile par pijamalele, ele te vor ține într-un mindset de relaxare și nu te vor ajuta deloc să te mobilizezi.

2. Fă mișcare fizică și ia niște aer. O contribuție mare la starea de concentrare de la muncă este că ieși din casă și te miști până acolo. Nu e niciun motiv să renunți la mișcare dacă stai în casă. Deschide ferestrele, întinde-ți și dezmorțește-ți corpul sau folosește video-uri de pe YouTube ca să îți păstrezi starea fizică. Sunt nenumărate săli de sport sau antrenori care în perioada asta își pun antrenamentele online pe YouTube. Mișcarea fizică îți va da energie, îți va mobiliza mușchii și îți va umple creierul de endorfine necesare concentrării și stării de bine.

3. Planifică-ți munca. Într-adevăr, întâlnirea de status din fiecare zi te ajuta mult să îți prioritizezi ziua și să te ții mobilizat. Poți continua să planifici după amiază ce vrei să rezolvi în ziua următoare și să continui să faci întâlnirile de status online. Pe lângă faptul că vei fi mai puțin distras, vei avea o imagine mai bună despre ce ai de făcut ca să te organizezi mai bine și vei păstra și contactul social cu colegii tăi.

4. Setează limite de timp și spațiu. Stabiliește-ți locul de birou, de preferat departe de TV sau bucătărie sau alte distrageri. De asemenea, setează-ți orele de lucru și menține-le pe cât posibil. E foarte simplu să fii distras de o gustare, știri, etc., dar asta va face lucrurile mai dificile. O lipsă de structură în program duce fie la muncă excesivă, până când mergi la culcare sau te extenuezi, sau dimpotrivă la amânarea sarcinilor foarte ușor. Ambele variante sunt un indicator bun al burn-out-ului. A te decide să te oprești la 6 sau 6.30 în avans este un exercițiu de setare de limite care îți dă control asupra timpului tău și un sentiment de împlinire.

5. Monitorizează-ți gândurile și dispoziția. Dacă începi să devii stresat la ideea că nu poți face față e o idee bună să te oprești și să vezi ce se întâmplă în mintea ta. Mulți oameni cu care am lucrat se gândeau că a lucra de acasă înseamnă că e nevoie să lucrezi mai mult și atunci pun multă presiune pe ei. Pentru alții, nu era mereu clar cum arată calitatea muncii lor dacă nu discută cu alții sau nu interacționează cu managerii, așa că devin atât de preocupați de calitatea muncii lor încât ajung la burn out. Toate aceste comportamente sunt semne că în mintea voastră au apărut cerințe rigide despre muncă, despre voi și ceilalți: “Trebuie să fac o treabă bună pentru că altfel… îmi pot pierde jobul / pierd respectul celorlalți / dezamăgesc, etc.”.

6. Ia pauze. Acest punct este cu atât mai important la munca de acasă pentru că e tentant să lucrezi mai mult, fără pauză ca să termini mai repede. Planifică-ți sarcinile și după fiecare dintre ele ia o pauză: fie ca e vorba despre stat la fereastră sau pe balcon 10 minute, vorbit la telefon, jucat cu pisica, orice alegi ca pauză îți va regla presiunea sângelui în corp și va menține concentrarea.

7. Planifică ceva distractiv după-amiază sau seara. Asta te va motiva să te ții de programul de lucru și îți va da ceva pe care să îl aștepți cu nerăbdare. Este o extra motivare să te oprești din lucru la ora stabilită și să te relaxezi. Un film, cină, o baie, toate sunt idei bune.

Cu toții trăim evenimente care nu ni s-au mai întâmplat niciodată, nici nouă și nici părinților noștri. Îngrijorarea si incertitudinea sunt normale, însă luați-vă și timp ca să vă ajustați la noua situație. Munca de acasă este o activitatea care are nevoie de timp de testare și de găsire a celei mai bune soluții pentru tine și pentru munca ta.

Dă-ți spațiu să te ajustezi și nu te panica dacă primele zile vor fi mai dificile și nu vei reuși să faci mare lucru. Găsește metoda potrivită pentru tine și ajustează-ți așteptările. E posibil să îți dai seama pe parcurs că munca de acasă este chiar mai plăcută și ești mai productiv.

Succes!

Ok, te-ai hotărât să mergi la terapie. Însă între programul de 9 la 18 plus luatul copiilor de la grădiniță și alte lucruri de făcut prin casă, programarea și ajungerea fizic la o sesiune de terapie devin destul de provocatoare. Te hotărăști că cea mai bună cale este să îți programezi sesiunile în timpul programului de muncă. Dar cum îi spui managerului că o să ai o programare recurentă în fiecare săptămână, fără să se prindă unde vrei să mergi sau fără să te judece?

Deși pentru mulți dintre noi, din fericire, mersul la terapie nu mai este un tabu atât de mare, totuși există o barieră mentală atunci când vine vorba despre a vorbi despre asta cu persoana care e responsabilă de promovarea ta profesională, dar și cea care decide măririle de salariu. Se va crea aproape invariabil o vulnerabilitate care poate fi folosită spre bine sau mai puțin bine.

Experiența mea de lucrat cu oameni în terapie, dar și cu oameni din organizații este că înainte de a aborda un astfel de discurs, e important să poți anticipa cum va reacționa managerul și să ai un plan clar de a aborda situația.

1. Mai întâi fii tu sigur că aceasta e varianta optimă pentru tine

Înainte de a-ți convinge managerul că e ok sa mergi la terapie în timpul programului, e important să fii tu foarte sigur că aceasta e varianta bună. A merge la ședințe de psihoterapie și a avea grijă de sănătatea ta emoțională este o activitate care îți va aduce beneficii nu doar pe plan personal, dar și pe plan profesional. Un om echilibrat emoțional e un om care e mult mai implicat în muncă, își găsește mai ușor motivația, interacționează mai bine cu cei din jur, e mai asertiv și își atinge mai ușor obiectivele.

Desigur că există anumite joburi, de exemplu cel de front office, unde nu e fezabil să lipsești o oră sau o oră jumătate, însă din fericire, în cele mai multe joburi prezența permanentă la birou nu e necesară.

Dacă observi că începi să simți emoții negative de tipul vinovăției sau rușinii la gândul că mergi la terapie, e important să discuți cu un psihoterapeut despre aceste emoții înainte de a discuta cu managerul tău. E firesc să apară aceste sentimente în contextul în care stigmatul celor care mergeau la terapie era destul de mare. Însă acum, când devine atât de important să ne păstrăm echilibrul emoțional, greutatea sănătații mentale și emoționale e mai mare decât oricând. Fără a spune vorbe mari, experiența din lucrul cu clienții mei m-a învățat că investiția în sănătatea emoțională și mentală este cea mai importantă pe care o poate face o persoană pe parcursul vieții sale.

2. Nu e neapărat necesar să spui ca mergi la terapie

Dacă simți că mediul de lucru din echipa sau compania ta nu sunt deschise la astfel de topice, nu e obligatoriu să spui unde mergi atunci când lipsești o oră sau două de la serviciu.

Într-adevăr există destui manageri care nu sunt deloc deschiși la această idee (deși ai putea să te întrebi dacă ai dovezi pentru această presupunere), așa încât poți oricând să spui că ai o programare la medic sau că faci un tratament care necesită prezența ta săptămânală.

Nu uita că informațiile personale medicale sunt confidențiale și e dreptul tău legal să le ții pentru tine. Singurul caz care face excepție sunt situațiile în care condiția ta medicală sau emoțională influențează modul în care îți faci jobul sau în care interacționezi cu ceilalți.

Dacă este nevoie, psihoterapeutul pe care îl alegi îți poate da o adeverință care să spună că faci sesiuni de psihoterapie, însă nu e neceesar să scrie pe ea mai mult decât evaluarea lui/ei. Nici vorbă să încalce confidențialitatea și să spună despre ce discutați în terapie.

3. Începe discuția cu un plan

E nerealist să te aștepți să îi spui managerului că vei lipsi în fiecare săptămână fără să ai un plan pentru ce vei face ca să compensezi orele lipsite. Acest plan trebuie să conțină câteva detalii specifice: în ce zi vei lipsi, câte ore, în ce interval și ce plănuiești să faci cu sarcinile tale.

Atunci când ai un plan ajută să preîntâmpini orice întrebare pe care o poate avea șeful tău și va arăta că ești proactiv: te gândești la detalii și plănuiești bine așa încât să demonstrezi adaptabilitate și responsabilitate față de jobul tău.

Fii clar și concis în planul pe care îl expui. Nu uita că a fi clar în intențiile tale arată maturitate emoțională, dar și respect pentru timpul tău și pentru timpul și banii companiei.

Ar fi naiv să afirm că e simplu să spui șefului tău că ai decis sa mergi la terapie în timpul programului. Știu ca uneori e greu să îți asumi această decizie chiar și față de tine sau de cei apropiați. Însă investiția în sănătatea emoțională este una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm de-a lungul vieții. Și, ca orice decizie mare, e bine să fie însoțită de ceva reflecție și de realizarea unui plan detaliat. Ca să întăresc punctul 1 de mai sus, acela în care spuneam că e important să fii tu sigur de această decizie, gândește-te că această asumare poate veni cu mai multă productivitate: te vei strădui să termini mai eficient ce ai de făcut, așa încât să poți să te ocupi și de tine.

Succes!